Să vorbim despre cărţi

Şi despre autori de cărţi. Mi-a venit ideea asta întrucât am trecut azi pe la biblioteca din cămin. Mă plictiseam şi am vrut să fac o activitate utilă. Când eram mai mic citeam tot ce îmi cădea în mână: manuale, cursuri, beletristică… orice era scris pe hârtie. Între timp am devenit mai selectiv, manuale nu mai am, cursuri citesc doar în sesiune şi din beletristică citesc doar recomandări. Asta pe lângă sf-urile pe care le caut când sunt în librărie / bibliotecă.

Asta am făcut şi mai devreme. Nu aveau Asimov, nu aveau Verne, nu aveau Stephen King aşa că m-am mulţumit cu “copiii minţii” de Orson Scott Card. Dar până o să o termin, o să vă povestesc despre o altă carte pe care am citit-o în urmă cu ceva vreme (şi de care am mai vorbit dar pe scurt): Colţii de Ciprian Mitoceanu.

Thriller autentic, a cărui acţiune principală se petrece de-a lungul unei nopţi, în Rusia postcomunistă. Personaje principale sunt doi ruşi, Piotr Ivanovici, un nebun notoriu care are pe lângă coliba sa o haită de câini frumoşi şi bine îngrijiţi, şi vecinul său Felix Razgul, cetăţean onorabil proaspăt promovat într-o fabrică din Moscova.

Cea mai mare dorinţă a celui de-al doilea, dorinţă ce pare mai aproape de realizare o dată cu promovarea, este să îşi construiască un gard înalt şi solid pentru a-şi proteja familia de bestiile fioroase ale lui Piotr. Dar de ce ţi-e frică nu scapi şi înălţarea gardului întârzie destul cât să le permită specimenelor canine să pătrundă în căminul (până atunci liniştit) al lui Felix. Şi aşa începe iadul.

Autorul menţine un stil concis şi fluid, figurile de stil sunt clare si bine plasate, indeplinindu-si cu succes rolul de sporire si mentinere a suspansului.

Autorul unui review al aceleiasi carti spunea ca, “In ciuda lipsei rasturnarilor evidente de situatie, intamplarile sunt narate de asa natura incat esti prins inca de la inceput in jocul scriitorului si nu poti lasa din mina cartea pina la finalul ne/asteptat”. Subscriu la părerea acestuia. Am luat cartea în mână şi nu am închis-o decât după 4 ore de la deschidere, când rândurile ultimelor pagini fuseseră parcurse.

În opinia mea, e o carte bună, care te ţine cu sufletul la gură din scoarţă în scoarţă şi nu te va dezamăgi, chiar dacă nu eşti adept al genului.

voi ce cărţi aţi citit / vreţi să citiţi / recomandaţi?