In vreme ce se spune ca romanul s-a nascut pentru a fi poet, altii afirma ca el s-a nascut umorist, dar de multe ori n-a stiut. Altii pun punctul pe I si zic drept “romanul s-a nascut pentru a fi naiv”
Intr-o conceptie cat se poate de pesimista ne putem compara cu soldatii de pe un camp de lupta, in mijlocul ploii de gloante si alte proiectile. Noi suntem soldatii, iar ispitele sunt reprezentate de acele proiectile. Acum depinde numai de iscusinta noastra sa nu cadem pacaliti. Mi-ar placea sa cred ca reusim, dar realitatea este putin diferita. Ne grabim catre orice e stralucitor si arata ori suna bine, ne precipitam, nu cercetam amanuntit, iar apoi suntem dezamagiti.
Pentru a exemplifica situatia este suficient sa alegem aleatoriu orice reclama. Nu conteaza cat de banal sau inutil este un lucru, daca reclama il va dovedi indispensabil, il vei cumpara?
Naivitatea se trage si din neatentie si din graba. Cum astfel s-ar putea explica numarul mare de persoane pacalite in semnarea a fel si fel de contracte care apoi se trezesc date afara din case, ori ingropate in datorii!?! Nimeni nu acorda atentia cuvenita micului asterix din josul paginii, unde cu litere foarte mici sunt prezentate clauzele speciale.
O alta cauza este reprezentata de ideile preconcepute. Spre exemplu: tot ceea ce vine din occident este mai bun. De ce sa luam o masina noua fabricata in tara, cand putem parcurge vreo 2000 de km sa cumparam una, fie ea si second hand, din occident!?! Inevitabil, se va strica o data si o data, iar atunci vom observa ca pe piata interna nu se gasesc piese de schimb compatibile. Pornim iar la drum? La fel cu lucrurile de firma. O eticheta mare lucioasa menita sa-ti ia ochii si in interior una mica, stearsa cu “made in china” .
In mare parte unde se vorbeste de bani, acolo este de profitat de pe urma naivitatii la maxim. Deci sa nu ocolim niciun sector. Religia. Cate secte religioase nu promit raiul in schimbul unor contributii anuale, iar pe cei mai darnici, ii fac chiar sfinti!?! Dar in acest caz, trecem din planul rezultatelor imediate in cel al rezultatelor pe termen lung, ca doar si romanul se gandeste la viitor. Cateodata se gandeste cu atata ardoare ca se pierde cu totul. De exemplu la alegeri politice. Pentru a continua comparatia cu razboiul, putem afirma ca in perioadele electorale, soldatul este pur si simplu intr-un asediu continuu.
Romanul de la sine nu are mari probleme. Ele apar atunci cand cineva profita de slabiciunile lui. Dar tot noi stim sa ne inveselim cel mai bine: facem haz de necaz. Avem sange latin si spirit balcanic, asa ca poate pentru casa ne pacalesc si ne-o iau, dar umorul nu ni-l ia nimeni. Nici speranta.
Totusi: “fericiti cei saraci cu duhul!”