De 8 Martie

Debutul primaverii ne debusoleaza intotdeauna indiferent de cat de impersonal ne propunem sa abordam frumosul anotimp. Este ceva ce se intampla independent de felul nostru de a fi. Oricat de mult ne-am propune sa nu ne implicam emotional prea tare.

A fost de ajuns sa dau un telefon si m-au coplesit toate amintirile dintr-o cladire unde ani de zile a functionat un fel de institutie prolifica, unde se faceau afaceri de tot felul, unde se crea plusvaloare. Ideea ca anul acesta ar putea fi ultima intalnire de 8 Martie m-a intristat deoarece eu tin la oameni, chiar daca oamenii acestia m-au suparat vreodata.

Si este adevarat ca in ultimii doi ani m-am eschivat sa merg la aceasta intalnire pe care eu am initiat-o cu cativa ani in urma. Si nu am regretat ca nu am mers anul trecut, desi toata lumea m-a intrebat de ce, dar acum chiar trebuie sa iau o decizie destul de delicata: sa merg la poate ultima intalnire, sau sa ma eschivez in continuare?
Am la ce sa meditez pana la sfarsitul saptamanii viitoare.