Zilele astea am fost cam lipsit din blogosferă, sau cilindru cum îi spune Naicu. Dar am lipsit cu motivație. Sunt proiecte de făcut, sunt o grămadă de treburi intervenite subit în offline, sunt chestii și chestii. Dar cum am reușit să ies cu ele la capăt, era normal ca cineva să îmi de-a iar ceva de făcut să mă tragă la fund. Și-așa după aproximativ câteva zile de pauză, spaniolul s-a gândit să-mi de-a mai mult de muncă. Parcă el n-ar fi în UE de mai mult timp ca noi, deja a început să aibă o gândire apropiată de cea a patronilor români.
De ce să nu se facă mai multă muncă în aceeași bani? Păi de ce nu ar munci un român ca un indian? Și-am vrut să pun punct. Dar am zis să mai las un pic, pentru că am aplicat la un job pe ejobs. De fapt la mai multe. Inițial la mișto, mai spre sfârșit am luat-o în serios.
Și m-a contactat o companie, pentru postul de webdesigner. Salariu discutat la telefon a fost de 2200 de lei pentru 8 ore de muncă/zi. Acum eu am zis că da … rămâne de văzut ce și cum … când și care?
Voi ce mă sfătuiți? Freelancer și nesiguranța banilor sau angajat și siguranța banilor?