Archive for iulie, 2009

Ei cu circul, noi cu criza

vineri, iulie 31st, 2009
Author : Razvan Sidoreac

De 7 luni suntem guvernați de o coaliție preocupată mai de grabă de scandal decât de criza financiară şi recesiunea economică, o coaliție din două partide mamut ce urmăresc doar sa-şi alimeneze buzunarele şi conturile. Şoarecele şi pisica şi-au dat mâna peste țara să mănânce împreună, iar acum se ceartă care muşcă mai mult din caşcaval.

Executivul compus din PSD şi PD-L a găsit soluția să pară ca face ceva, dar de fapt să nu facă nimic: circul şi scandalul. Guvernanții par că sunt tare preocupați cu rezolvarea unor problemuțe.

Au început cu interzicerea cumulului pensiei cu salarul, măsura ce a născut multe controverse lăsând posturi libere în diferite domenii, dar combătută rapid de Curtea Constituțională, apoi s-a ajuns la hilara situație în care adjuncții au salarii de câteva ori mai mari decât directorii, guvernul tăind “salariile nesimțite” ale acestora. A urmat scandalul disponibilizării a 20% din bugetari care s-a încheiat cu rezilierea contractelor a vreo 50 de oameni din sistemul de stat.

Circul cel mare a început cu “forfetarul” propus de PSD şi apoi renegat de PSD, înaintat de PDL prin Pogea şi contestat de PDL prin Videanu. A continuat cu o altă măsură fâsâită lansată cu mult tam-tam, “prima casă” devenită ulterior “a N-a casă”, şi care, în loc să revitalizeze sectorul construcțiilor a facut bine doar imobiliarelor vechi. Dezbateri intense au mai fost şi pe proiectul de lege a salarizării unice, “descoperindu-se” însă ulterior că sumele negociate cu sindicatele nu sunt şi sustenabile decât peste N-şpe ani şi care au fost apoi reduse de ministrul muncii cu 40% fără nicio altă negociere. Şi consecinţa? Cei cu salarii mici, le vor avea şi mai mici dacă legea va trece de Parlament în forma aceasta…

A mai fost vorba şi de Coduri asumate, dar contestate de societatea civilă, de nişte prime de vacanţă pe care le-au luat doar unii, în timp ce alţii aşteaptă Paştele sau Crăciunul. Acum a venit rândul miniştrilor. S-a început cu Ridzi-Pitzi căruia dacă ii puneai in fața dovezile că a furat făcea ori pe proasta, ori pe aroganta. Au inceput să se acuze unii pe altii de jaf, a urmat Nemirschi, apoi Băsescu a fost lovit sub centura, fiindu-i atacat cel mai important om din guvern: Udrea. Videanu si Pogea au facut recurs, acum urmează Berceanu.

E an bogat, avem coaliția “şoarecele cu pisica”, am avut alegeri europarlamentare, iar in toamna avem alegeri prezidențiale.
E alegeri si executivul lucreaza din greu! Avem circ, avem scandaluri, procese şi chemări în instanță, ba chiar arestari: puterea îşi face treaba! Votați puterea!

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - -
Articol publicat in:

Saptamana Giurgiuveana

Prutul rămâne tulbure

vineri, iulie 31st, 2009
Author : Razvan Sidoreac

In exit-poll-urile de dupa alegerile anticipate din Moldova comunistii si liberalii aveau fiecare aproximativ cate 41% din voturi. Dupa numaratoarea a 99% din voturi , raportul procentelor s-a schimbat la 45-38 pentru comunisti. Pe acest fond intervine un alt partid care a devenit de opozitie dupa evenimentele din 6-7 aprilie de la Chisinau. Acest partid, daca il calculam in contul opozitiei, putem concluziona ca si el si cele trei partide liberale au castigat alegerile. Insa acest partid de care trag si comunistii si liberalii sa faca o coalitie care sa formeze guvernul pare a fi un fel de cal troian trimis de Moscova. Este vorba de Partidul Democrat Moldovenesc care “s-a casatorit” cu fostul presedinte comunist al parlamentului, Marian Lupu, fiul unuia dintre autorii ideii de reinfiintare a Partidului Comunist in 1991, dupa destramarea Uniunii Sovietice.

Cel mai probabil, Marian Lupu va fi presedintele Moldovei indiferent de cine va forma coalitia de guvernare.
O coalitie posibila poate fi la nivelul partidelor de opozitie plus PDM care ar acumula 56 de mandate. In aceasta situatie Marian Lupu ar mai avea nevoie de 5 mandate de la comunisti. E posibil sa constatam ca, vanzand ca PCRM pierde guvernarea, unii deputati comunisti sa migreze discret catre opozitie.
A doua coalitie posibila este ca Marian Lupu sa faca din nou o alianta cu Partidul Comunistilor si vor obtine impreuna aproximativ 58 de mandate. Deci mai au nevoie sa atraga trei mandate de la opozitie ca sa obtina presedintia.
Daca in niciuna dintre situatii nu se reuseste alegerea presedintelui, avem o situatie de blocaj la nivelul parlamentului din R. Moldova. Conform constitutiei Moldovei, nu se pot organiza alegeri anticipate de doua ori in acelasi an, asa ca Voronin ramane interimar pana in anul viitor cand, eventual, se vor organiza alegerile anticipate.

Chiar daca Marian Lupu va fi propus ca presedinte in ambele variante de coalitie, este greu de crezut ca dupa evenimentele din aprilie, opozitia sa dea 3 voturi pentru un presedinte ce sa reprezinte comunistii, insa este mai plauzibil sa-si dea comunistii votul penru un presedinte al opozitiei.

Marian Lupu este asemuit de unii moldoveni cu un cal troian trimis de rusi pentru a a detine in continuare controlul Transnistriei in cazul in care Voronin pierde puterea. Chiar daca se declara anti-comunist, moldovenii stiu ca acesta provine dintr-o familie de comunisti convinsi, ca a studiat la Moscova si ca pana acum doua luni era al doilea om pe lista PCRM, iar in comparatie cu alti membrii ce au parasit Partidul Comunistilor, Marian Lupu nu a suferit lun insaj mediatic din partea trusturilor media controlate de comunisti

E limpede si nu suntem naivi sa credem ca daca opozitia va ajunge la putere in R. Moldova, cu sau fara Marian Lupu presedinte, pe Prut nu va curge lapte si miere, insa va fi un pas inainte.

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - -
Articol publicat in:

Saptamana Giurgiuveana

Plecati voi ca sa stam noi

joi, iulie 30th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Asa au gandit angajatii de la ADP ce stataeau la panda sa nu care cumva sa le ia cineva locul de parcare.

Acesti nesimtiti stationeaza sub indicatorul “Oprirea Interzisa”. Tot acesti nesimtiti mi-au blocat masina in doar 5 minute, cat am oprit-o pe avarii in fata sediului BRD Ploiesti, e drept, sub acelasi indicator, insa scoasa cat mai mult in afara partii carosabile, fara a incurca in vreun fel circulatia,  dupa ce am cautat alte 5-10 minute un loc de parcare. Si toate astea pentru ca “sefu zice mereu <<Puneti in fata la BRD! Puneti in fata la BRD>>”.

E drept, oamenii si-au facut datoria, doar ca nu au fost intelegatori sa ma lase 5 minute pe avarii fara sa incurc traficul, iar mai apoi au avut tupeul sa stationeze chiar acolo. Si e vina mea ca am oprit sub indicatorul ce interzicea acest lucru, dar vina cui este ca nu exista suficiente locuri de parcare in centrul Ploiestiului, si nu numai, fiind nevoit de fiecare data sa caut cate 10 minute un loc in care sa las masina fara sa incurc traficul, iar apoi sa merg cate 500-1.000 metrii, cate o data si mai mult?

PS: Am impresia ca cei de la BRD solicita celor de la ADP sa nu fie masini parcate in fata sediului lor atat timp cat portiunea aceea e singura cu “oprirea interzisa” de pe toata strada. (eu am oprit acolo pentru a ma duce la Raiffeisen Bank)

File din istoria neamului: Etnogeneza

miercuri, iulie 29th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Cuceririle istro-pontice ale lui Burebista au pus statul dac în conflict cu Roma. Aceasta n-a intervenit însă imediat din cauza situaţiei interne, care culminase cu războiul civil dintre Cezar şi Pompei. În primăvara anului 48 î.Hr, când luptele dintre Cezar şi Pompei se dădeau în peninsula Balcanică, Burebista l-a trimis pe Acorninon ca delegat cu o misiune pe lângă Pompei. În schimbul ajutorului militar, Pompei recunoştea vastele hotare ale Daciei. Acesta este însă înfrânt şi se refugiază în Egipt, unde este ucis. După această victorie Cezar plănuia o campanie împotriva Daciei. Îşi concentrase în anul 44 î.Hr. o mare armată pe malul de est al Mării Adriatice. Este însă asasinat în acelaşi an.

Murise şi Burebista, sau mai bine zis, potrivit limbajului istoric, Burebista a fost ucis mişeleşte de un complot al adversarilor politici bine ticluit.
Mai întâi marele Cezar, apoi neasemuitul Burebista. Un destin nefericit pentru amândoi le întunecase şi le sfârşise vieţile. Cei doi mari conducători de oşti ai antichităţii, meniţi de istorie să se confrunte într-un mare război, dar neajungând să o mai facă.

Statul lui Burebista se întindea de la râul Bug şi Pontul Euxin (Marea Neagră), în est, până în Moravia şi Carpații Vestici (Munții Tatra), în vest, şi Carpații Păduroşi, în nord, până la Munții Haemus (Munții Balcani) în sud. Moartea lui Burebista a provocat mari transformări şi tulburări. Regatul dac se destramă în 5 state. Centrul din Transilvania va fi condus după moartea lui Burebista de marele preot Deceneu.

Statul centralizat dac s-a aflat ca o societate organizată sub regele Decebal, deşi mai restrâns ca arie geografică decât teritoriul stăpânit de regele Burebista , întinzându-se între râul Tisa (vest), râul Nistru şi Marea Neagră (est), Dunăre (sud) şi Carpaţii Păduroşi (nord).

Confruntările dintre daci şi romani au reînceput în timpul împăratului Traian. La începutul anului 101, armata romană, condusă chiar de împărat, după ambele pregătiri de aproape 3 ani, a atacat Dacia cu 13-14 legiuni şi alte unităţi auxiliare. Decebal este înfrânt şi acceptă o pace păguboasă pentru statul său.
Din ordinul lui Traian, Apolodor din Damasc, cel mai vestit inginer al epocii, înalţă, între Drobeta şi Pontes, în anii 103-105, un durabil pod peste Dunăre, pe care legiunile romane îl trec în vara anului 105, iniţiind cel de-al doilea război dintre Traian şi Decebal. Constrâns continuu la defensivă, Decebal cedează şi pentru a nu cădea viu mâinile romanilor, se sinucide.

Romanii au ocupat Dacia, iar teritoriul de la sud si est de Carpați (Muntenia şi Sudul Moldovei) au fost transformat în provincie romana. Cum Dacia nu fusese cucerită complet, deseori aveau loc incursiuni ale dacilor liberi cu scopul de a hărţui legiunile romane din această zonă. In secolul III devenise obisnuite incursiunile dacilor liberi in teritoriile romane carora li se alaturase hunii şi triburi germanice. De asemenea, au existat şi multe revolte împotriva stăpânirii romane în interiorul provinciei, astfel că ocupaţia romană nu a fost deloc uşoară.

În 271, după o incursiune a goţilor din nord-vest, Împăratul Aurelian hotărăşte să retragă graniţa imperiului la sud de Dunăre pentru o mai bună apărare, sfârşind dominaţia romană.

Nu se cunoaşte soarta dacilor liberi după sec. IV este foarte probabil că o mare parte dintre ei au pătruns în „fosta provincie” Dacia după evacuarea acesteia de către romani şi s-au amestecat cu dacii contribuind la fortificarea puternicului nucleu getic din stânga Dunării de Jos. Rezultă aşadar că poporul geto-dacic şi în general tracii din stinga Dunării nu au dispărut (în interiorul provinciei Dacia, ca şi înafară) odată cu desfiinţarea Daciei Romane. Spre sfîrşitul perioadei antice, dacii liberi au fost absorbiţi de triburile sarmatice, germanice, iar tracii din nord-est de slavi; dar o parte dintre ei au ramas fideli Daciei carpatice, amestecându-se cu daco-romanii lăsaţi în urmă de armata şi oficialitatea romană, fapt care a contribuit la formarea actualului popor român.

Etnogeneza românilor este una din cele mai fundamentale probleme ale istoriei noastre naționale. Ea a atras nu numai atenția istoricilor români ci şi străini. De multe ori, însa, conzluziile istoricilor, mai ales ale celor străini erau dictate de anumite interese geopolitice. în acest caz cred că e oportun să prezint succint principalele teorii ale etnogenezei românilor, şi nu doar varianta preferată pentru publicare în manualele de istorie.

Teoria clasică acceptată de majoritatea istoricilor români este teoria continuității, care spune că după ce romanii au cucerit Dacia, localnicii s-au contopit cu cotropitorii şi au adoptat limba şi obiceiurile latine. Această teorie, împreună cu teoria imigraționistă(teoria lui Rösler) reprezintă cele mai controversate teorii ale etnogenezei românilor, ambele atrăgând o mulțime de argumente împotriva celor susținute.

În operele autorilor medievali, începând cu cei bizantini se constată că românii, numiți de ei vlahi, sunt colonişti romani aduşi de Traian din Italia. Cronicarii medievali maghiari constatau, că vlahii erau “pastorii romanilor”. Umaniştii italieni erau de părere că românii “sunt de neam italic”. Cronicarii si savanții români (Gh. Ureche, M. Costin, Const. Canta-cuzino, D, Cantemir, Petru Maior, Samuil Micu, Gh. Sincai) au demonstrat originea comună a românilor din Transilvania, Țara Românească si Moldova din “vechii romani”, care au locuit în Dacia. Dimitrie Cantemir a menționat şi aportul dacilor la formarea poporului român şi nu doar a coloniştilor romani, aşa cum se vorbea până atunci. Unii istorici germani (Fr.Sulzer, I.Eder) scriau ca românii s-au format ca popor la sud de Dunare şi au revenit la nordul ei în secolul al XII-lea.

Aceasta idee este reluata in 1871 de istoricul şi filologul german Robert Rösler in lucrarea “Studii asupra românilor”. Lucrarea lui a apărut in condițiile creşterii mişcării de emancipare a românilor din Transilvania, care evocau dreptul istoric asupra spațiului locuit de ei din vremuri străvechi. R. Rösler a încercat sa argumenteze ideea originii balcanice a românilor susținând că ocupația romană de 165 de ani pe o treime din teritoriul vechii Dacii nu ar fi fost de-ajuns pentru ca dacii să fie romanizați. Cele mai puternice argumente ale sale fiind cele legate de limba română în care nu se găsesc cuvinte germanice vechi, dacii fiind considerați un neam gotic, iar teritoriul României de astăzi, pe care se presupune ca s-a format poporul român , a fost invadat de alte triburi gotice dupa retragerea romanilor, în plus există cuvinte asemănătoare în limba română şi limbile albaneză şi macedoneană, dovada a convețuirii lor la sud de Dunăre. Tot Rösler evidențiază asemănări între Biserica şi obiceiurile creştine ale românilor cu Biserica şi obiceiurile creştine greceşti şi ale slavilor din sud.

Cronica veche rusă “Povesti vremennah let” (”Povestea anilor de demult”) menționează pe “volohi” prin anul 898 în legătură cu mişcarea triburilor ungare spre est. În cronica anonimă, scrisă de cronicarul notarului regelui maghiar Bela, numită “Gesta Hungarorum”, intocmită in secolul al XlI-lea pe baza unor izvoare mai vechi, se povesteşte despre o populatie românească în Transilvania. La anul 976 in cronica autorului bizantin Kedrenos sunt menționați vlahii sud-dunareni.

Recunoaşterea de către popoarele vecine a unei comunități etnice româneşti în spațiul Carpato-Danubian mărturiseşte că în această perioadă poporul român era deja constituit.

Revoluția continuă: 29 iulie – o nouă încercare

marți, iulie 28th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Încercați frați basarabeni! Mult noroc!

Electoratul lui Băsescu are studii superioare

luni, iulie 27th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Ecaterina Andronescu dă de pământ cu Universitatea Spiru Haret şi asta mă bucură. Nu am fost niciodată de acord cu aceasta fabrică de diplome, diplome care daca nu erau false, erau obținute in urma unor “evaluări” mai mult decât superficiale. Această instituție fabrica economişti, jurişti, psihologi, medici veterinari, etc. , din tineri absolvenți de licee industriale sau mecanice, din tineri ce terminau liceul în mai bine de cinci ani, din tineri ce, in liceu, au şmirgheluit fiare, din tineri pentru care BAC-ul devenise o obisnuință, din tineri exmatriculati din liceu, din tineri ce se inecau in alcool in cele mai josnice birturi, din tineri care nu nu stiu ce e ala acord intre subiect si predicat, sau din tineri care scriu cu mai putini sau mai multi i decat trebuie. Mereu am spus ca universitatile particulare, mai ales cele precum USH, sunt destinate, de fapt, celor ce au terminat liceul de ani buni, nu au urmat o facultate şi au un job care,acum, pentru a-l pastra sau pentru a promova, au nevoie de o diploma de studii superioare ce o pot obtine cu uşurință de la astfel de universități.

Îmi pare bine că, în sfârşit, se face o diferență între studenții şi între absolvenții din universitătile care scot profesionişti şi acest tip de universități care pun eticheta de profesionişti pe toți neaveniții.

Dar tot acest demers este, de fapt, o chestiune politică prost jucată pentru PSD, parcă pe mâna PD-L. Cei 300.000 de absolvenți USH şi rudele şi prietenii din jurul lor sunt potențiali electori PSD cu posibilitate de reorientare către PDL şi nu PNL. Majoritatea foştilor şi actualilor studenți USH sunt din categoriile enumerate mai sus, iar de cele mai multe ori, tinerii din această categorie provin din familii cu venituri mici şi medii. Studenţime care, chiar dacă până la acest moment a fost inactivă din punct de vedere electoral, după tot acest scandal, în mod cert va deveni electorat anti-candidat PSD. Adică anti-Geoană. Şi…pro? Băsescu evident, care a şi ieşit la rampă pentru a-şi manifesta susţinerea!

Şi chiar dacă presupunem că doamna Andronescu nu a anticipat în naivitatea ei că pune în capul lui Geoană sute de mii de anti-votanți furioşi, lucrurile tot nu sunt în regulă pentru că verdictul ministrului a precedat controlul la universitatea cu pricina şi nu invers, aşa cum ar fi fost normal, dacă într-adevăr s-ar fi urmărit curăţarea sistemului educaţional şi nu redirecționarea unor înjurături.

Şi nu doar redirecționarea injuraturilor ci şi a atenției publice de la criza financiară sau cazurile Ridzi, Udrea, de la problemele cu campania Ebei şi de la banii pentru apartamentul din Băneasa al notăriței de succes. Cine mai vede toate aceste lucruri dincolo de petarda aruncată ce afectează toți tâmpiții care şi-au luat diplome de studii superioare în loc sa se facă chelneri, mecanici sau tinichigii.

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - -
Imi cer scuze pentru pauza de pe blog. Pentru mine nu a fost nici o pauza, din contra, concediul familiei a aruncat in bratele mele o multime de sarcini, atat in firma cat si in gospodarie, ce imi ocupau tot timpul. Ei se relaxau ba la umbra, ba la soare, ba in mare, iar eu am preluat si treburile lor pe langa sarcinile si activitatile obisnuite ale mele.

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - -
Articol publicat in:

Saptamana Giurgiuveana

Gazprom, un organism atât de puternic – Partea I

duminică, iulie 19th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Gazprom: noua armă a Rusiei


Gazul extras în Rusia şi folosit pentru a asigura încălzirea unei jumătăți de planetă a reprezentat întotdeauna o armă periculoasă . Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial , cînd în Uniunea Sovietică a început construcția primei conducte de gaz “Saratov- Moscova “ , această sarcină a fost încredințată Direcției Construcțiilor Militare ,condusă de Lavrenti Beria. În perioada respectivă ,Beria supraveghea şi crearea bombei atomice sovietice,astfel încît construcția conductei de gaz şi bomba atomică au fost oarecum echivalente. Conductele de gaz erau construite de prizonierii de război , mai ales militari.

Pe urmă Stalin a murit, Beria a fost impuşcat , iar Nikita Hruşciov, binecuvîntînd cu o mână construcția Zidului Berlinului , cu cealaltă încerca sa cucerească Europa cu ajutorul gazului sovietic.

În anul 1960, Hruşciov şi preşedintele companiei italiene de gaz ENI Enrico Mattei au încheiat un contract de comerț cu petrol şi gaze.Dar daca țițeiul putea fi transportat în tancuri petroliere ,pentru gaz erau necesare conducte, iar europenilor le era teamă de conductele sovietice.

În anul 1963 ,la insistențele preşedintelui american John Kennedy ,cancelarul Germaniei Occidentale Konrad Adenauer a anulat tranzacția deja încheiată şi a interzis vânzarea către Statele Unite a conductelor de diametru mare.Conductele de gaz au început să fie atunci produse în Siberia.Pe ele scria “Ai încurcat conducta, Adenauer!” aşa cum, cu puțin timp înainte, pe tancuri scria “Spre Berlin!” .
Fiindcă şi gazul este o armă.

Enrico Mattei , care încercase să sparga blocada de gaz a URSS , a murit în condiții misterioase ,într-un accident de elicopter , la scurt timp după întâlnirea cu Hruşciov şi cu putin timp înaintea întîlnirii cu preşedintele american Kennedy. Se zvonea că a fost victima unui asasinat ,iar din cauza morții sale fuseseră chiar înțelegerile făcute cu URSS.Însă nimeni nu a reuşit să elucideze acest mister ,fiindcă toți polițiştii şi ziariştii care s-au ocupat de cercetarea circumstanțelor în care murise Matei au fost ucişi sau au dispărut fără urmă.
O armă periculoasă!

Însă gazul reuşise deja să patrundă în Europa.În anul 1970 ,cancelarul RFG Willi Brandt şi Leonid Brejnev au semnat legendarul acord referitor la “conductele de gaz” ,potrivit căruia Germania urma să înceapă livrarea către Uniunea Sovietică a conductelor de diametru mare,iar Ruhrgas să cumpere gaz sovietic. La ora 13 şi un sfert , în ziua de 1 octombrie 1973, din URSS s-a făcut prima livrare de gaz spre Europa.

Americanii au încercat ani de-a rîndul să-l convingă pe Willin Brandt să renunțe la colaborarea cu Uniunea Sovietică .Încă din anul 1980, secretarul de Stat al SUA , Shultz, a venit la Bonn, pentru a convinge conducerea RFG să renunțe la construcția conductei de gaz. Americanii susțineau că, în cazul unor acțiuni militare, ruşii vor putea să-si alimenteze tancurile direct din conducte şi că vor putea cuceri Europa în cîteva zile.
Şi toate armele .

Fostul locțiitor al preşedintelui consiliului de conducere al Gazpron, Viaceslav Seremet, era şi el unul dintre cei cărora le placea să repete că gazul este înrudit cu armele: “Se aprinde , explodează şi omoara”. Aceste cuvinte se bucurau de popularitate în rîndurile producătorilor de gaz ruşi.

Europenii, care nu o cunosteau, citau cifre dintre cele mai înfricosătoare : Finlanda , de exemplu, depinde în proporție de 100% de importul de la Gazprom, Austria depinde în proporție de 75, iar Germania depinde în proporție de 45%.

Însa, oricît ar fi de ciudat, de gaz se teme şi Rusia, chiar şi cei din interiorul Gazpromului. Veteranii corporației povestesc că extractia de gaz a fost întotdeauna considerată cea mai grea şi mai ingrată activitate,în comparație cu oricare altă afacere. De aceea Gazprom a încercat mereu să nu-şi limiteze frontul de lucru doar la gaz, ci sa-şi lărgească orizontul de interese tot mai mult. În prezent, Gazprom deține cluburi de fotbal, întreprinderi de energie electrică, ziare, canale de televiziune, fonduri de pensii, companii de asigurare, bănci şi companii aeriene.

Numai pe teritoriul Rusiei, lungimea totală a conductelor Gazprom reprezintă 156 000 de kilometri, adică de trei ori şi jumătate lungimea Ecuatorului.

Gazpromul reprezintă obiectul unor temeri atît de mari, Gapromul este atît de admirat, încît pare că nici nu mai rămîne timp pentru a vedea cum este organizat şi ce anume conține.Ce este, un mecanism sau un organism? În ce stare se află în prezent această puternică armă rusească fabricată de Beria şi Hruşciov, utilizată de Brejnev şi Kosîghin, pe care Crnomîrdin şi Viahirev i-au transmis-o integral lui Putin? Oare nu a ruginit?
Este oare atît de periculoasă? În fine,se poate oare desface în bucați, pentru a obține răspunsurile la aceste întrebari?

Primele cuvinte pe care ni le-a spus fostul prim-ministru Egor Gaidar, cînd l-am rugat să ne acorde un interviu, au fost următoarele:
-La ce vă trebuie toate astea? Nu înțelegeți că veți fi omorîți? Nu înțelegeți unde intrați?

Noi nu întelegeam.

Valeri Paniuşkin & Mihail Zîgar, “Gazprom: noua armă a Rusiei”, 2008.

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - -

Pentru ca trebuie sa respect optiunea cititorilor, iar timpul este foarte scump pentru mine in aceasta perioada, mi-am rugat prietena sa transcrie pentru voi aceasta prefata a cartii mentionate mai sus.

Articolele pe tema “Gazprom, un organism atât de puternic” nu vor fi transcrieri din carti sau de pe alte siteuri, exceptie facand doar aceasta introducere

Am pierdut numărătoarea

miercuri, iulie 15th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Traian Băsescu a calculat, a analizat si a numarat şansele pentru prezidențiale decizând sa o demită pe Monica Iacob-Ridzi pentru a-si proteja imaginea care si-o cconstruieşte cu atâta sudoare la diferite serbări, canonizări, ori pe şantiere. Da! A demis-o, că doar nu credeați că aroganta aia se gândea să demisioneze ca e mă-sa bolnavă. I-a luat cam mult să calculeze care variantă e mai buna, că deh, e mai greu cu matematica pe vapor, dar i-a dat soluția corectă.

La conferința de numire a ministrului Plăcintă, Băsescu a comis-o din nou. A executat-o pe prietena fiicei sale anunțându-ne că el ştia de măgăreață incă din 29 mai, dată la care el susține ca a intervenit să oprească difuzarea clipurilor electorale cu fii-sa, plătite din bani murdari. Da! Chiar aşa a zis! Omu’ încerca să o scoată
pe fii-sa dar mai rău a îngropat-o.

În primul rând cred că încep sa pierd număratoarea mârşăviilor din ultimul an ale clanului Băsescu. Preşedintele României tocmai a recunoscut că este vinovat de tăinuire şi că banii MTS-ului au fost folositi in campania murdară a Ebei. Băsescu nu şi-a pregătit suficient de bine discursul, ori s-a hotărât s-o dea pe față. Se pune problema cât de independentă a fost fii-sa la alegerile europarlamentare atât timp cat difuzarea clipurilor a fost plătită din bani publici şi chiar daca nu cumva ar trebui sa se autosesizeze cineva şi să se inceapă urmarirea penală şi în cazu’ lu aia mică.
Sunt sigur că după ce îşi va dea seama ce a zis, Basescu va ieşi sa repare ceea ce i-a scapat “la băutura”. Pentru ca nu e prima data cand Basescu se contrazice in declaratii. Chiar si pana in aceasta a sustinut ca nu s-a implicat in campania Ebei.

În al doilea rând am pierdut numarul taxelor şi impozitelor pentru care eu şi firma ce o conduc virăm sume consistente în bugetul statului care nu îmi oferă nici un avantaj în schimbul acestor bani munciți.

În al treilea rând am pierdut numarul vânzărilor anterioare pe care le-au facut fiicele domniei sale ca să îşi poata cumpăra penthouse lângă pădurea Băneasa şi Range Rover, pentru că sunt şi eu interesat de afacere, dorind să imi cumpar un apartament în Viena. Eu am început cu un anunt la ziar cu “vând telefon” pentru că oricum un apartament lângă Prater e mai ieftin decât cel din Băneasa.

Am terminat toate degetele pe care asi fi putut să numar măgariile tiranului.
Dacă la scurt timp dupa ce a fost salvat de la demitere începusem să mă întreb “oare chiar merită să mai fie preşedinte?”, “oare ăia 75% gândesc bine pentru țara asta, şi ceilalți 25% am luat decizia mai puțin bună?”, acum imi zic hotărăt “basescu trebuie să pice!!” (cu “b” mic, că eu gândesc cu litere mici).

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - -
Articol publicat in:

Saptamana Giurgiuveana

Criza financiară pe înțelesul tuturor

marți, iulie 14th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Văd tot mai multe persoane în jurul meu care vorbesc despre actuala criză financiară, o invocă, o acuză, iar cei mai sinceri îşi exprimă nedumerirea cu privire la cauzele şi efectele ei.

Rămân la părerea că, în România, actuala criză e mai mult la nivel psihologic, țara noastră ducând o luptă cu lipsa de lichidități de când mă ştiu, şi totuşi , asupra noastră, se răsfrâng efectele indirecte ale dominoului în care a fost prinsă toată lumea.
Pentru a elimina o parte din neclarități, iată o mică prezentare schematică a actualei crize financiare aşa cum a evoluat ea până acum la nivel mondial.

1. În prima fază au fost creditele acordate uşor, oricine primea sume destul de mari pe durate lungi de timp. Se putea cumpara o casă fara avans, fara giranți, fara garanții. A rezultat o creştere fictivă a masei monetare.
2. Majorarea masei monetare a dus la creşterea cererii. Oamenii au devenit investitori pe banii bancilor şi cumparau case si terenuri ca investiții, şi nu ca nevoi.
3. După cum era de aşteptat, datorită cererii crescute, au crescut şi prețurile.
4. La un moment dat preturile au stagnat, imobiliarele se vând mai greu.
5. De fircă să nu rămână fără câştig, oamenii au început să vândă.
6. Prețurile scad: creşte oferta, dar nu creste şi cererea.
7. Lumea nu îşi poate plăti creditele:
8. Perioada de 5 ani dobândă fixa, se sfârşeşte , băncile încep executarea silită a datornicilor
9. Prețurile au scăzut şi băncile nu mai pot vinde casele şi terenurile la valoarea cu care le-au finanțat.
10. Tot timpul băncile îşi tranzacționau de la una la alta pachete de credite imobiliare şi nu se mai ştie unde este riscul (la care bancă, pentru ca riscul se transferă la vânzare).
11. Criza de lichidități: băncile nu mai dau împrumuturi (nici la alte bănci). Rezultă un efect psihologic de scădere a consumului.
12. Multe firme trăiesc din linii de credit, creşte şomajul, apar falimente.

În ceea ce priveşte viitorul acestei crize financiare nu ma hazardez la a spune mai mult decât că efectele vor fi pe termen lung. Producatorii si comerciantii din piata sunt afectati direct ori indirect prin acelasi efect de domino ce se va termina cu prabusirea ultimei piese, consumatorul.
În situația României previziunile sunt sumbre, dar nu neaparat datorita crizei mondiale, ci din cauza administrării proaste a banului public , din cauza politicilor greşite de dezvoltare a economiei, din cauza incompetenței si dezinteresului, toate acestea ducând țara în pragul unei recesiuni economice.

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - -
Articol publicat in:

Saptamana Giurgiuveana

Anatomia etapei – Episodul 4

marți, iulie 14th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

UPDATE: Imi cer scuze ca am lasat filmuletul gresit pe site mai bine de o zi (titlul scria “episodul 4″, dar era acelasi de la episodul 3). Cu toate ca nimeni nu a semnalat eroarea, eu am reparat-o acum. Eroarea apartine celor de la HappyFish care au oferit codul gresit. Astfel am fost nevoit sa caut episodul si pe youtube.

~THE END~


- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – -
Duminica seara s-a incheiat sondajul privind temele ce doriti sa le abordez pe acest blog (in afara celor obisnuite). S-au adunat 98 de voturi intr-o saptamana si cateva ore, aproximativ 20 dintre ele fiind aduse de masinaria de vot a lui Razvan Sardare. Probabil ar fi fost mai multe daca temele principale erau Simona Senzual sau Monica Columbeanu.

Ce subiect doriti sa fie abordat saptamanal sub forma unui serial pe acest blog?

* Gazprom – un organism atat de puternic (33.0%, 32 Votes)
* File din istoria neamului (29.0%, 28 Votes)
* Lupta mercenarilor din Irak si ascensiunea celei mai puternice armate private (29.0%, 28 Votes)
* Un Regat numit Romania (10.0%, 10 Votes)

Total Voters: 98

Votul a fost strans, si am hotarat astfel ca subiectele abordate sa fie “Gazprom – un organism atat de puternic” si “File din istoria neamului” . Dintre subiectele de pe pozitiile 2 si 3 am ales “File din istoria neamului” tinand cont ca acestea au fost voturi ale vizitatorilor interesati de acest subiect. Temele vor fi abordate in articole in mai multe parti ce vor fi publicate o data – maxim de douari pe saptamana.
Va multumesc!

Latter edit: De abordarea subiectelor “castigatoare” o sa ma ocup asa cum am promis: 1-2 articole pe saptamana, insa prefer sa incep saptamana viitoare pentru ca in aceasta perioada stau foarte prost cu timpul din cauza concediului familiei. Momentan scriu doar din impuls despre subiectele care ma agaseaza . Va multumesc pentru intelegere!

Mascota “O lume cu picioarele pe geam”

duminică, iulie 12th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Desen:  SebArt

Muzica: Michael Jackson – Will You be There

Anatomia etapei – Episodul 3

sâmbătă, iulie 11th, 2009
Author : Razvan Sidoreac


- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - -
Nu pierdeti epilogul acestui serial ce ii va avea ca invitati speciali pe unul dintre cei mai apreciati si mai credibili (daca mai exista asa ceva) oameni din fotbalul romanesc si pe jurnalistul care a dezvaluit fraudele de la MTS.

Rezultatul sondajului si temele ce vor fi abordate saptamanal, sub forma unui serial, le vom afla duminica seara sau la acumularea a 100 de voturi, oricare dintre acestea se va produce mai curand.

Traiane, chiar nu te înțeleg!

vineri, iulie 10th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

În sfârşit, PNL-UDMR-PSD au cerut începerea urmăririi penale în cazul ministrului Monica Iacob Ridzi, considerând-o pe aceasta vinovată pentru delapidarea statului şi abuz în serviciu. Diferența dintre costul real al evenimentelor din 2 mai şi banii plătiți de Ministerul Tineretului şi Sportului se pare ca este de peste 500.000 de euro. Monica Iacob Ridzi este un exponent al noii clase politice, iar acest lucru mă face să ma găndesc cu teamă la viitorul acestei țări.

În afara deciziei comisiei de anchetă parlamentară, sunt prea multe “coincidențe” care se leagă şi ne duc cu gândul că banii MTS au ajuns în campania electorală a fiicei preşedintelui.

PD-L-ul o susține în continuare pe ministrul ce ar fi trebuit demis şi pare a nu se împaca cu ideea ca le-a fost deconsiprată afacerea. Dacă ieri dimineață PD-L ar fi acceptat sa consemneze în raport neglijența ministrului, după câteva consultări, democrat-liberalii nu mai sunt de acord cu nici un punct din raport. Decizia comisiei a fost ramificata în două: acuza penală din partea majorității şi viziunea blândă din perspectiva PD-L care a prezentat un alt raport cerând prelungirea anchetei, din punctul lor de vedere nedovedindu-se ilegalitatea.

Chiar dacă, săptămâna trecută, unul din liderii partidului s-a arătat deranjat de faptul că pe agenda zilnică a PD-L-ului, primul punct este solidarizarea cu Monica Iacob Ridzi, PD-Liştii rămân, în continuare, la fel de indulgenți cu acuzata. Insistența cu care partidul prezidențial continuă să se solidarizeze cu Ridzi şi sa îi fie avocat, adânceşte în percepția opiniei publice complicitatea democrat-liberalilor la furaciunea MTS.

De ce o susțin PD-Listii atât de arzător pe Monica Ridzi şi o apără, în ciuda faptului ca s-au saturat şi ei de ea, şi ca tot acest scandal duce la afectarea imaginii si credibilității partidului în rândul celor care mai credeau? Ițele duc undeva spre clanul Băsescu, iar porunca lui Zeus se execută şi nu se discută.

Chiar dacă Băsescii au avut de câştigat de pe urma Monicăi Ridzi, din punct de vedere politic, ea ar fi trebuit demisă sau suspendată încă din prima zi în care au apărut aceste acuzații. Astfel, cu atitudinea sfidatoare a Monicăi Ridzi care dă de înțeles ca are pe cineva foarte puternic în spate, cu atitudinea de roboțel ce repetă acelaşi lucru a lui Boc şi cu atitudinea nervoasă a lui Băsescu, cei trei fac un rău partidului chiar în pragul alegerilor prezidențiale.

E foarte grav că un astfel de om este ținut în funcție, şi toate aceste lucruri ma fac sa ma gandesc la tot ce poate fi mai rău până în decembrie. In noiembrie 2004, Traian Băsescu ne promitea țepe în Piața Victoriei, fără să ne spună că urma să dea chiar el țepele. Ridzi, Boc şi Băsescu, dacă vor sa ii facă domnişoricei EBA campanie, să o facă pe banii lor personali!

Nu mă interesează cum vor percepe alegătorii PD-Lul, dar cred că Traian Băsescu nu îşi dă seama cât rău face partidului şi sie însuşi. Omul ăsta ori nu mai e lucid şi nu îşi dă seama că îşi minează poziția de viitor candidat, ori nu mai candidează şi îşi bate joc de partid, el umplundu-şi vistieria şi mergând după zicala “după mine, potopul!”.

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - -
Articol publicat in:

Saptamana Giurgiuveana

Anatomia etapei – Episodul 2

joi, iulie 9th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

La mulți ani cu întârziere

miercuri, iulie 8th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Dacia a făcut 10 ani de cand şi-a luat patron francez, iar Renault a împlinit 10 ani de când a pus în practica noul concept de maşină low-cost. Aniversarea deceniului găseşte maşina românească în postura de laureat al crizei financiare şi cu o dublare a cotei de piață chiar acasă la Renault, în Franța.

Cred că francezii nu sunt pe deplin mulțumiți de acest concept low-cost, mai ales in contextul actualei crize financiare, ținând cont că, acum, la Mioveni se lucrează şi in weekend, iar în Franța se cam închid fabricile. Şi nici noi românii nu putem spune că ne-am ales cu altceva în afară de gloria asta de pe timp de criză, că la bani, Dacia nu a fost niciodată o mare aducătoare de profit.

Francezii au cumparat 51% din capitalul companiei Dacia în 2 iulie 1999 plătind doar 50 de milioane de dolari. Renault a concurat singur pentru Dacia, deşi caietul de sarcini fusese cumpărat şi de Volkswagen. Cu toate acestea, nemții s-au retras din cursă din cauza unei neinspirate vizite a premierului de atunci, Radu Vasile, la uzinele Renault chiar înainte de licitație. Jocurile erau oricum făcute, iar nemții şi-au dat seama la timp de asta.

Strategia celor de la Renault era de a realiza o maşina cu toate dotările necesare, dar care să se poată vinde la prețul de 5000 de euro.

Prima maşina iesită pe poarta Dacia-Renault a fost Dacia Super Nova cu motor in opt valve, cum deja francezii nu prea mai vindeau. Premierul Radu Vasile a permis grupului Renault importarea pieselor pentru maşinile Dacia fără plata taxelor vamale, prin urmare prețul acestora în acte era incredebil de scump. În ciuda privatizării, în ciuda faptului că recesiunea economica luase sfârşit, uzina Dacia nu reuşea să scoată profit.

În 2004 Renault a scos primul Logan. Mult aşteptatul model de 5000 de euro nu s-a vândut niciodata la prețul acesta, ci la suma de 6500 de euro. Dacia Logan a fost maşina care a făcut furori in România. Ciudat lucru însă, uzinele erau tot pe pierdere.

Criza financiara începută anul trecut a favorizat maşina românească. Prețul mic si lansarea in programele de sprijin ale industriei auto au propulsat-o printre favorite pe piața germană, iar în Franța si-a dublat cota de piață. Cu toate acestea Loganul a fost extrem de criticat in publicatiile străine, fiind numit “o rabla în programul rabla”.

La zece ani de la preluarea uzinii Dacia de către Renault, compania se poate mândri cu fabricarea a peste 1,3 mil autoturisme, şi poate ar fi vândut mai multe dacă ar fi avut o capacitate mai mare.

Cu bune, cu rele, pentru această privatizare a Dacia nu exista o altă soluție decât Renault, iar privatizarea trebuia facută. Este posibil ca Volkswagen sa nu fi dorit cu adevarat să preia Dacia, pentru ca este bine ştiută puterea concernului Porsche-Volkswagen care ar fi putut sa ia fata celor de la Renault indiferent dacă jocurile fusese făcute pentru francezi. De regula, piețele din țările bananiere se împart, şi România era rezervată de mult pentru Renault. Întrebarea este daca, pentru noi, ca țară, e un lucru bun faptul ca vindem maşini aşa ieftine, sau pentru noi nu e bun nimic? Adevarul este ca din 10 ani în care Renault a deținut Dacia, compania nu a avut profit in mai mult de jumătate din perioda, ceea ce ridica alte semne de întrebare, pentru ca vânzari au fost, aşa cum le-am prezentat si mai sus. Francezii nu au făcut investiții aici în perioada în care Dacia nu a avut profit, ei ce au făcut, au făcut din facilitățile exorbitante oferite de stat. Francezii au creat un nou model pe bani româneşti cu care acum se mândresc etichetandu-l cu “by Renault”, dar care ar fi fost un eşec românesc, “by Dacia”, dacă Loganul nu ar fi avut succes. Acum, la 10 ani, Dacia a ajuns sa exporte 2/3 din producție. Totuşi, dacă n-ar fi fost Dacia în perioada asta de criza, cred ca ar fi fost şi mai urâte cifrele despre care se discuta.

Nu ştiu daca acest concept low-cost va mai avea succes mult timp, piața auto destabilizându-se, marii producători americani fiind deja afectati, iar China şi India au intrat şi ele pe segmentul low-cost, anunțând prețuri de 2000 de euro.

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - -
Articol publicat in:

Saptamana Giurgiuveana

Drifting în câmpie

miercuri, iulie 8th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Cu un an înainte să începem noi să folosim primul tronson, autostrada spre munte se licitează din nou. A treia bandă, gândită de fostul ministru Ludovic Orban şi acceptata cu greu de Radu Berceanu, a ramas nerepartizată. Licitația va avea loc în paralel cu lucrarile la autostradă, că trebuie sa avem si noi o autostradă macar pe jumătatea lățimii celor din occident. În acelaşi timp, Ministerul Transporturilor mai are de rezolvat si ultimele expropieri de pe traseu.

Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Braşov era proiectată inițial să aibă 3 benzi de circulație pe sens până la kilometrul 6, insă s-a prelungit porțiunea lată până la kilometrul 44, acolo fiind punctul în care autostrada spre Moldova, proiectată doar pe hârtie, se desparte de autostrada spre munte. Acest fapt îi aduce pe constructorii ce lucrează deja acolo din nou la licitație.

Tronsonul pâna la Bărcăneşti (nr – intrarea în Ploieşti) arată bine şi după cum susțin cei ce se pricep, ca să nu le zic specialişti, este posibil sa fie terminat anul ăsta, însă fără poduri, ceea ce o face inutilizabilă. Constructorii au facut slalom printre terenuri neexpropriate sau necumpărate înainte de expropriere de cine trebuie, şi printre zeci şi zeci de aşezări dacice. Mă miră faptul ca au stat doi ani pentru defrişarea pădurii de la Moara Vlăsiei şi nu au ocolit-o si pe aceasta. Autostrada este mai şerpuită decât un drum național şi va avea cu 9km mai mult decât actualul drum ce face legătura dintre Capitală şi Ploieşti, lungimea curbelor reprezentând 65% din totalul tronsonului. Ea a fost deja poreclită ca fiind o nouă autostradă a morții, însă autoritățile susțin că au deja soluția pentru limitarea numarului de accidente: impunerea restricțiilor de viteză la maxim 120km/h. Să fie clar că autoritătile sunt de un penibil total atunci când declară că micşorarea limitei de viteză duce la scăderea numarului accidentelor, asta probabil doar în mințile lor limitate. Sunt de părere că vitezele mai mici duc la îngreunarea conditiilor de trafic si congestii prin micşorarea numărului de maşini pe oră care pot fi transportate de tronsonul de drum.

Pe de altă parte, şantierul este blocat de trei familii din Bărcăneşti ce țin la proprietățile lor. In ciuda faptului că au fost dați banii pe case şi terenuri, oamenii refuză să-i ia şi să se mute din locuințe chiar şi acum cand curțile lor s-au umplut de buldozere, escavatoare si utilaje de foraj.

În concluzie, mai e mult până departe, România rămâne în continuare fără drumuri, şi din această cauză nu merg multe lucruri în țara asta.

Anatomia etapei – Episodul 1

marți, iulie 7th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Pana la finalizarea sondajului pe care Razvan Sardare incearca sa il fraudeze punand in miscare o masinarie de vot asemanatoare cu cele ale marilor partide politice (vezi numarul mare de voturi pentru tema mercenarilor din Irak in conditiile in care in primele doua zile de la lansarea sondajului acest subiect a primit un singur vot), o sa va las sa va delectati cu un scurt serial video de la HappyFish.
- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - -

Articolele mele se duc mai departe

luni, iulie 6th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Începând de astăzi, o parte din articolele mele vor fi publicate în ziarul “Săptămâna Giurgiuveană”, publicație locală din județul Giurgiu. Dupa cum îi spune si numele, publicația este un ziar săptămânl, însă, editia online este actualizată zilnic, fiind posibil ca pe site să fie publicate mai multe articole pe săptămână.

Pentru început , în ediția online a apărut articolul “Hoții strigă hoții”.

Saptamana Giurgiuveana

Sub umbreluță

duminică, iulie 5th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Duminică, 5 iulie, la Zig-Zag, emisiune moderată de Ion Cristoiu, a fost invitată Monica Iacob-Ridzi. Nu imi place emisiunea lui Cristoiu şi nici nu obişnuiesc sa stau acsă să ma uit la TV duminica. De această dată, fiind in fața televizorului, am butonat telecomanda şi m-am oprit pe Antena3 curios să o ascult pe doamna Ridzi. Pudibonderia dumneaei m-a plictisit repede şi mi-am facut de lucru prin cameră, dar din când in când mai trageam cu urechea la TV. Fiind cu nasu’ in laptop, mi-a atras atentia o frază a Monicai Ridzi: “Credeți că eu sunt singura țintă?! Dacă eu voi demisiona, se va simți o slabiciune în guvern şi vor urma şi alți miniştri”.

Gura păcătosului adevăr grăieşte! Sub umbreluța acestui scandal, că tot e sezon estival, se ascund şi alte cazuri. Cazul Ridzi nu este un caz singular, poate că ar fi bine dacă ar fi aşa. Monica Ridzi a mai dat de înțeles si în primele zile după investigațiile lui Tolontan că nu este singură, reproşând ziariştilor că “sunt şi alte ministere care au cheltuit sume mult mai mari”.

Cine s-ar ascunde sub umbreluța Ridzi? Păi ar fi Nemirschi, care a alocat din fondurile publice, fără licitaţie, 500 de mii de euro pentru publicitate. Din spate ar mai veni şi ministrul Pogea care e mult prea generos cu angajații ministerului, oferind din banii noştri 13 milioane de euro pentru prime de vacanță.

Şi astea în condiţiile în care, profesorii prestează la Bac pe plicul elevilor, iar mai nou pensionarul ce a muncit o viata sa primeasca 700 de lei pe lună va trebui de acum înainte să plătească milioane de lei vechi pentru orice analiză…. Că este criză! Iar IMM-urile, atât de inutile în context de criză să scoată ban din piatră seacă şi să plăteasca forfetar de minim 500 de euro. Altfel, finanţiştii lui Pogea Peşte nu mai au bani de prime de vacanţă.

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - -
Începând cu această postare o să încerc să scriu cu diacritice. Bănuiesc ca e mai uşor de citit.

Come to Bucharest

duminică, iulie 5th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

…Sau mai bine nu!

sâmbătă, iulie 4th, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Răsturnare de situație în cazul pseudo loviturii de stat de la Chișinău: Înregistrare video document (Citeste articolul pe badin.ro)

S-au saturat si ei de ea

vineri, iulie 3rd, 2009
Author : Razvan Sidoreac

E cazul sa isi dea demisia! Gata! Ajunge! Nu mai pot! M-am saturat eu, nu doar de minciunile, arogantele si hotiile ei, ci si de cat se vorbeste si i se cere insistent demisia.

Si ai ei ei s-au saturat:

Este inadmisibil ca de 10 zile problema numarul unu pe agenda partidului sa fie solidaritatea
cu Monica Iacob Ridzi. Eu cred ca trebuie sa terminam acest lucru cat mai repede, pentru ca nu cred ca este important pentru PDL ca in fiecare zi sa dea raspunsuri despre Ministerul Tineretului si Sportului.

a declarat Cezar Preda, vicepresedinte PD-L

Asta continua sa fie o nesimtita, o aroganta, si sa nu-i pese de valva creata in jurul ei declarand cu  seninatate ca nu isi va da demisia. Nici dupa ce Costi Mocanu a sustinut ca MediaPRO a suportat toate costurile evenimentului de la Costinesti, nici dupa ce s-a scos la iveala faptul ca banii MTS-ului s-au dus in campania fiicei lui Zeus, nici dupa ce s-a descoperit ca si-a falsificat CV-ul cu care, teoretic, a ajuns ministru.

Este mai mult decat evident ca aceasta Monica Ridzi a fost pusa ministru si este in continuare sustinuta de catre Basescu (nu e clar daca e Traian sau Elena). Ascensiunea ei politica a inceput din momentul in care a candidat la presedentia Tineretului Democrat-Liberal in tandem cu domnisorica EBA, iar banii drenati catre campania bunei sale prietene intareste ideea ca a fost pusa ministru pentru a obtine astfel de fonduri, precum sefii deconcentratelor obligati sa cotizeze catre partid bani din bugetele organizatiilor conduse. Si declaratia vicepresedintelui PD-L arata ca Monica Iacob Ridzi e sustinuta de cineva cu mult mai multa putere in partid.

Am mai spus-o de cateva ori, nu stiu daca si pe blog, prin ceea ce face, Basescu va distruge PD-L-ul, iar impunerea  sustinerii Monicai Ridzi in partid nu este decat inca o greutate adaugata bolovanului ce sta sa se pravaleasca peste al sau partid.

Mantuitor vs Criminal

vineri, iulie 3rd, 2009
Author : Razvan Sidoreac

Intr-un articol de saptamana trecuta am pomenit despre Ion Iliescu, numindu-l un lider bun. Un lider bun al revolutiei din ‘89, si atat! Un lider bun deoarece a reusit sa agite multimea incat sa il dea jos pe tiran, un lider care a stiut ce trebuie sa faca pentru a-si atinge obiectivul. Nu atat de bun pentru popor, cat pentru el.

In afara de vinovatiile pe care istoria i le va stabili in legatura cu lovitura de stat din 1989 si macelurile provocate atunci si in ‘90, eu, personal, il detest pe Iliescu pentru ca Romania a avut sansa, imediat dupa revolutie, sa devina una dintre cele mai prospere tari de pe batranul continent, eram copilul favorit al Europei, dar Iliescu a fost la fel de incompetent precum cizmaru’, era interesat de putere si control, si nu sa puna tara pe un fagas ascendent pe care descatusarea de comunism il cerea.

Iliescu este vinovat pentru toate hotiile care se fac acum, el aducand toti hotii astia la putere. Il invinovatesc pentru asta deoarece, la 20 de ani de la revolutie, am ajuns sa resping republica semiprezidentiala instaurata atunci si pe care Iliescu o reprezinta. El este responsabil pentru instaurarea sistemului de acum. Nu il acuz pentru inlaturarea comunismului, ci pentru aducerea la putere a marsavilor si a ipocritilor pe care ii vedem si astazi. El a fost cel care prin mijloace mizerabile a oprit un intreg popor sa-si iubeasca si sa-si primeasca inapoi regele. Nu voi putea niciodata sa-i iert lui Iliescu faptul ca a anulat atunci sansa renasterii unei alte forme de sentiment al comuniunii intr-o Romanie idiotizata si indobitocita timp de 45 de ani de comunism, prizonieri intr-o republica falsa, in care cu exceptia a doi-trei oameni, nimeni nu a avut curajul de a se razvrati. N-o sa-i pot ierta lui Iliescu scuipatul pe care l-a aruncat pe obrazul acestui popor.

Multi ma vor injura si ma vor huli. Acestia sunt cei ce au trait in comunism si au si ei dreptatea lor. Depinde din ce punct de vedere privesti lucrurile. Cand stai intr-un tarc, ai impresia ca, atunci cand vei iesi din el, vei da de raiul pe pamant. Ceea ce nu stii este ca la iesirea din tarc sta unul cu ranjetul intins pe fata satisfacut ca acum el detine controlul tau, chiar daca a fost nevoie sa omoare oameni pentru a realiza asta.

Il urasc pe Iliescu pentru mizeriile pe care le spunea si le facea la inceputul anilor ‘90, pentru anii in care mama si tata au crezut in el.

Au mai existat si alte astfel de orori, pe care insa contextul politic nu le-a ajutat sa faca oamenilor ce ne-a facut noua Iliescu. In 2004 a fost facuta publica inregistrarea discursului din 1990 a lui Iliescu ce multumea minerilor si ii invita sa se intoarca inapoi acasa dupa ce omorasera oameni. Ca sa multumesti insistent si public cuiva si sa-l inviti gratios si hotarat sa plece acasa, trebuie ca anterior sa-l fi chemat sa vina. Oroarea numita Ion Iliescu le da practic ordin minerilor sa faca nenorocirile pe care le-au facut apoi in Piata Universitatii si in intreg Bucurestiul. Ion Iliescu se prevala atunci de o asa-zisa apartenenta a manifestantilor din Piata Universitatii la Miscarea Legionara. Presa pro-FSN a vremii sustinea ca in Piata exista prostituate si consumatori de droguri. Avea dreptate, chiar SRI si celelalte instrumente ale puterii ii trimiteau in piata, ca sa ii compromita pe golani.

Ion Iliescu traieste si azi printre noi si va scapa nevatamat si probabil fara nici macar o zi de inchisoare pana in ultima secunda a vietii sale, razandu-ne in nas si demonstrandu-ne ca din doua rele, nici una nu era mai mica.